Kilometraj real: cum îți dai seama dacă mașina are kilometrii dați înapoi

Un Passat din 2014 cu 160.000 de kilometri la bord, „adus de la un neamț în vârstă care mergea doar la biserică”. Povestea o știe toată lumea și totuși se vinde în continuare, ceea ce pe mine mă amuză și mă enervează în egală măsură. Să afli dacă o mașină rulată are kilometraj real nu e o știință exactă. Dar cu actele potrivite și puțină atenție la detalii prinzi majoritatea cazurilor în care cineva a umblat la ceas.

De ce contează atât? Pentru că un motor cu 300.000 de kilometri are alte nevoi decât unul cu jumătate. Nu e doar că plătești prea mult. Îți planifici distribuția, ambreiajul și volanta după o cifră falsă și afli adevărul în ziua în care cedează ceva, de obicei departe de casă.

Motivul pentru care se dau kilometrii înapoi e banal: prețul. Aceeași mașină cu 150.000 de kilometri se vinde vizibil mai scump decât cu 280.000, iar „corectarea” durează câteva minute cu o tabletă și un cablu. Din 29 mai 2023, prin Legea 142/2023, manipularea kilometrajului e faptă penală în România, cu închisoare sau amendă. A descurajat o parte din practică. N-a oprit-o, mai ales la mașinile aduse din alte țări, unde ceasul poate fi dat înapoi înainte ca mașina să treacă granița.

Primul lucru pe care îl fac eu e certificatul RAR Auto-Pass. Îl scoți online de pe site-ul Registrului Auto Român, doar cu seria de șasiu. La momentul scrierii costă 42 de lei și conține citirile de kilometraj înregistrate la ITP sau la RAR începând din 2014. Dacă vezi 210.000 la ITP-ul din 2021 și 175.000 acum la bord, discuția s-a încheiat. Verifică totuși pe rarom.ro tariful și condițiile, că se mai schimbă.

Acum, la o mașină adusă recent, istoricul românesc începe abia la înmatriculare, deci nu-ți spune nimic despre ce a fost înainte. Aici contează hârtiile din țara de origine. Rapoartele germane de inspecție tehnică, de la TÜV sau Dekra, au kilometrajul trecut la fiecare vizită. Cere-le. Mai sunt și rapoartele comerciale de istoric pe baza VIN-ului, care adună date din mai multe țări. Nu sunt infailibile, dar o diferență mare între două citiri e suficientă.

Cartea de service ștampilată? Valorează mai puțin decât crezi.

Se completează ușor, uneori cu ștampile care arată toate la fel de proaspete. Facturile de la reprezentanță sau de la un service care chiar există sunt mai greu de falsificat, mai ales dacă poți suna să confirmi. Și caută etichetele uitate. Abțibildul cu următorul schimb de ulei, lipit pe montantul ușii sau sub capotă, are de multe ori un kilometraj scris cu pixul pe care nimeni nu s-a gândit să-l rupă.

O sursă la care se gândesc puțini e rețeaua oficială a mărcii. La multe mărci, reviziile din service-urile autorizate se înregistrează într-un sistem comun, pe seria de șasiu, cu dată și kilometraj. O reprezentanță din România poate vedea uneori și reviziile făcute în altă țară, în aceeași rețea. Nu toți îți dau informația la telefon, dar dacă mergi cu proprietarul sau cu acordul lui, șansele cresc. Un istoric care se oprește la 200.000 de kilometri, la un A4 Avant care acum are 150.000 la bord, nu mai are nevoie de comentarii.

Apoi vine partea mea preferată, pentru că nu se poate falsifica din tabletă: uzura. Volanul lucios și tocit pe la ora 9 și ora 3, marginea scaunului șoferului dinspre ușă, cauciucul de pe pedale, butonul geamului, mânerul schimbătorului. Toate îmbătrânesc în ritmul lor, indiferent ce scrie la bord. Atenție însă și la piesele prea noi. Un volan reîmbrăcat, huse noi și pedale schimbate la o mașină „cu 120.000” sunt de multe ori fix urmele pe care cineva a vrut să le șteargă. La fel discurile de frână cu buză mare pe margine.

Nu judeca după un singur indiciu, totuși. Un taxi și o mașină de navetă pe autostradă îmbătrânesc diferit, iar un șofer atent poate ține interiorul impecabil și la kilometri mulți. Când toate semnele arată într-o direcție și cifra de la bord în cealaltă, crede semnele.

Mai e un strat, pe care cei care dau kilometrii înapoi îl uită des. Mașinile moderne nu țin kilometrajul într-un singur loc. Calculatorul motorului, ABS-ul, cutia automată, uneori chiar cheia memorează date legate de distanța parcursă, iar cine „corectează” nu umblă mereu peste tot. Un electrician auto sau un service cu tester dedicat mărcii poate citi valorile și le poate compara. Testerul mai arată și erorile memorate, cu kilometrajul la care au apărut. Dacă o eroare a fost înregistrată la 190.000 și bordul arată acum 140.000, ai aflat ce trebuia. Verificarea asta se face de obicei la o inspecție la service înainte de cumpărare, iar la mașinile scumpe, gen un Seria 5 diesel, merită fiecare leu.

Fă și un calcul de bun-simț. Un diesel folosit la navetă face ușor 20.000 de kilometri pe an, mașinile de firmă mult peste. O Octavia TDI de zece ani cu 110.000 de kilometri nu e imposibilă. Dar cere o explicație care se susține cu acte, nu „a fost a unui medic”. Uită-te și în anunțurile vechi, dacă ai cum: aceeași mașină, postată acum un an cu mai mulți kilometri decât acum? Se întâmplă mai des decât ai crede. Eu îmi fac capturi de ecran la anunțurile care mă interesează, tocmai pentru asta.

Ce faci dacă ai prins diferența înainte de plată? De obicei pleci. Cine a mințit la kilometri a mințit probabil și la altceva. Dacă mașina îți place oricum și vânzătorul recunoaște, poți renegocia pe kilometrajul adevărat, iar ca să ai o idee cât valorează diferența, uită-te la legătura dintre kilometraj și prețul de revânzare. Și nu te lăsa dus de explicațiile tehnice. „I s-a schimbat bordul, de aia arată mai puțin” se poate întâmpla, dar un bord schimbat corect lasă o factură, de obicei cu kilometrajul de la momentul schimbului. Fără ea ai doar o poveste convenabilă.

Dacă afli după cumpărare, păstrează tot: anunțul, contractul, certificatul RAR, facturile. Vorbește cu un avocat înainte de orice altceva. Și, data viitoare, trece kilometrajul în contract.

Mâine, la primul anunț care te tentează, cere seria de șasiu și scoate certificatul RAR Auto-Pass înainte să te urci în mașină. Sunt câteva zeci de lei și te scapă, cel mai probabil, de o dimineață pierdută.