Verificare mașină second-hand: ce te uiți când mergi s-o vezi

Verificare mașină second-hand: ce te uiți când mergi s-o vezi

Ce te uiți concret când mergi să vezi o mașină rulată: de la talon și seria de șasiu până la pornirea la rece și proba de drum pe gropi.

Ai găsit anunțul, ai vorbit cu omul la telefon și sâmbătă dimineață mergi s-o vezi. Mașina e spălată, miroase a odorizant nou, vânzătorul zâmbește. Exact aici se strică cele mai multe cumpărări, pentru că o verificare mașină second-hand făcută din ochi și din entuziasm se termină de obicei la service, cam la două luni după. Un cunoscut a luat așa un Passat care „mergea brici” și care avea, cum a aflat mai târziu, cutia pe ducă. De atunci, când merg cu cineva la o vizionare, am o ordine fixă. Nu e perfectă, dar elimină cam jumătate din mașinile proaste fără să fii mecanic.

Începe de la telefon

Cere seria de șasiu (VIN) încă de la primul apel. Un vânzător care n-are nimic de ascuns ți-o dictează de pe talon în jumătate de minut. Cu ea scoți de pe site-ul RAR certificatul RAR Auto-Pass, unde apar kilometrii înregistrați la ITP și, pentru reparațiile mai noi, avariile grave raportate. Dacă omul se codește sau zice „vedeți la fața locului”, ai deja un răspuns. Poate nu cel pe care îl voiai.

Întreabă-l direct dacă mașina e pe numele lui, de când o are și când s-a făcut ultima distribuție. Și roagă-l s-o lase rece, să n-o pornească înainte să ajungi. Un motor cald ascunde fumul de la pornire, zgomotele și o baterie obosită.

Dacă mașina e în alt oraș, insistă pe partea asta și cere și poze cu bordul pornit. Am auzit prea multe povești cu oameni care au făcut 300 de kilometri pentru o mașină pe care o puteau elimina în cinci minute la telefon.

Hârtiile, înainte de tablă

Știu, e plictisitor. Dar numele de pe certificatul de înmatriculare trebuie să fie al celui care vinde sau trebuie să existe un act care arată cum a ajuns mașina la el. Când vânzătorul e „vărul proprietarului”, transferul se complică, iar la coadă la Înmatriculări stai tu, nu el.

Compară VIN-ul din talon cu cel de pe parbriz și cu cel ștanțat pe caroserie. Uită-te la data ultimului ITP, la cartea de service, la facturi dacă există. Numără cheile. O singură cheie nu e capăt de lume, dar a doua, programată la reprezentanță, poate costa cât un set de anvelope, deci intră la negociere. Ce mai afli din cele 17 caractere am scris separat, la verificarea seriei de șasiu.

Caroseria, pe lumină

Vezi mașina ziua. Nu seara, sub becul din parcarea blocului, unde orice Logan lovit de trei ori arată impecabil.

Lasă-te în genunchi lângă fiecare colț și privește în lungul flancului. Valurile din tablă, nuanțele puțin diferite între ușă și aripă, spațiile inegale dintre panouri, toate trădează o reparație. Deschide capota și uită-te la șuruburile aripilor față: dacă au urme de cheie sau vopseaua e crăpată pe ele, aripa a fost dată jos. Un magnet înfășurat într-o cârpă e util, pentru că pe chit gros nu ține, dar un grosimetru împrumutat de la cineva e de zece ori mai bun. Ridică și mocheta din portbagaj și verifică locașul roții de rezervă. Acolo se vede cel mai bine o lovitură din spate, oricât de frumos ar fi refăcută bara.

Pe la noi, cu sarea de iarnă, pragurile și fundul ușilor spun multe. Rugina de suprafață se repară. Cea care a făcut găuri în prag e altă discuție și eu, unul, aș pleca.

Încă un mic truc: parbrizul are trecută în colț data fabricației. Dacă e mult mai nou decât mașina, a fost schimbat. Nu e o tragedie, dar merită întrebat de ce.

Motorul pornit la rece și proba de drum

Pune contactul fără să pornești și urmărește bordul. Martorii trebuie să se aprindă toți și apoi să se stingă după pornire. Un martor de airbag care nu se aprinde deloc poate însemna un bec scos intenționat, iar asta n-o face nimeni din plictiseală.

La pornire, ascultă primele secunde. Un zgomot metalic scurt la unele motoare cu lanț poate fi lanț întins. Fumul albastru înseamnă ulei ars, cel negru și gros la accelerare te trimite cu gândul la injectoare sau turbo, iar fumul alb care nu dispare după câteva minute, cu miros dulceag, poate însemna lichid de răcire unde nu trebuie. Deschide și bușonul de ulei. O pastă albicioasă pe capac nu e semn bun, deși iarna, la o mașină folosită doar pe drumuri scurte, poate fi și condens. Și uită-te pe jos unde a stat parcată: petele proaspete spun mai mult decât orice declarație.

Ce aș avea la mine în ziua vizionării:

  • o lanternă bună, pentru că telefonul nu ajunge în pasajul roții
  • magnetul sau grosimetrul de mai sus
  • niște prosoape de hârtie pentru jojă
  • un prieten care nu e îndrăgostit de mașină

Proba de drum nu e turul blocului. Cere măcar 20 de minute, pe drumuri diferite: o porțiune cu gropi (nu e greu de găsit), o accelerare decentă, ideal o bucată de centură. Pe denivelări ascultă bătăile din față și din spate. La viteză constantă volanul nu trebuie să vibreze și mașina nu trebuie să tragă într-o parte. La manuală, ambreiajul care prinde foarte sus și schimbătorul care scârțâie în a doua înseamnă bani. La automată, smuciturile la plecare sau ezitările între trepte cer o verificare serioasă, mai ales la un Golf cu DSG.

Și interiorul. Volanul lucios, mânerul schimbătorului tocit și burețelul rupt pe marginea scaunului nu se potrivesc cu 90.000 de kilometri, oricât ar jura vânzătorul. Am văzut mașini „cu kilometri puțini” care aveau scaunul șoferului lăsat ca fotoliul bunicii. Pornește clima chiar și iarna, încearcă geamurile și încălzirea scaunelor. Miroase mocheta. Un iz de mucegai plus rugină pe șinele scaunelor poate însemna o mașină care a stat în apă.

Verificare mașină second-hand pe elevator

Dacă mașina a trecut de tot ce e mai sus, abia acum merită dați banii pe un service independent. Pe elevator se vede ce nu vezi tu în parcare: planetare, bucșe, evacuare, scurgeri la cutie, sudurile de la o reparație făcută „la un prieten”. Testerul arată și erorile memorate, chiar dacă cineva a stins martorii înainte de vizionare. La un BMW Seria 3 sau la orice mașină mai complicată, pasul ăsta nu l-aș sări niciodată.

Nu duce mașina la service-ul recomandat de vânzător. Poate exagerez, dar n-am încredere în „mecanicul meu de 20 de ani” al altcuiva.

Iar un vânzător care refuză categoric o verificare pe banii tăi îți dă, de fapt, cel mai clar răspuns din toată ziua.

Cu tot cu proba de drum, o vizionare făcută ca lumea durează cam o oră. Dacă ești grăbit pentru că „mai vine cineva la 11”, ia-o ca pe o tehnică de presiune și atât. Mâine, înainte să suni la primul anunț, notează-ți în telefon întrebările de la început și pune un magnet în torpedou. Iar când ai găsit mașina, trece prețul cerut printr-o evaluare auto gratuită, ca să știi de la ce cifră pornești discuția.